sâmbătă, 25 august 2012

IGNORANŢA


Una dintre cele mai mari piedici pe care omul şi le pune în calea dezvoltării sale spirituale este IGNORANŢA. Omul ignorant are impresia că nu mai are nimic de învăţat, că dincolo de creaţia fizică, materială, grosieră nu mai există nimic. Astfel, omul se ancorează în materialism, această creaţie iluzorie a minţii, şi caută zi de zi să-şi satisfacă dorinţele sale materiale.  Omul ignorant nu-şi pune întrebări existenţiale, pentru că asta ar însemna să caute răspunsurile la ele, adică să studieze. Mai rău este că neagă existenţa părţii sale spirituale şi asta din neştiinţă. Dar cum să ştii, cum să ajungi la cunoaştere dacă refuzi să te instruieşti, să cauţi, să citeşti, să pui întrebări? Ignoranţa este un fel de lene intelectuală. Universul omului ignorant se rezumă la a-şi satisface poftele, dorinţele sale materiale. Atâta timp cât reuşeşte să-şi satisfacă aceste dorinţe totul este perfect, chiar ideal, din punctul lui de vedere. Dacă ne uităm în jurul nostru vom avea neplăcuta surpriză să constatăm că există foarte mulţi oameni pentru care existenţa lor se rezumă la a avea un loc de muncă care să-i asigure satisfacerea celorlalte nevoi materiale şi..... atât. Mai rău este că este foarte greu să-i convingi de existenţa părţii spirituale nemuritoare pe care o au, şi nici nu poţi să-i judeci... asta este educaţia pe care au primit-o.

luni, 25 iunie 2012

CANCERUL - o boală karmică extremă ce poate fi vindecată


Am citit multe articole despre această bolă şi am studiat foarte multe reţete naturiste. De asemeni, am citit şi despre foarte multe medicamente care, după ce le citeşti prospectul, aproape că te conving că sunt cele mai bune în vindecarea acestei boli.
Cauza apariţiei acestei boli este discutabilă, pentru că si la acest capitol sunt foarte multe păreri. Foarte mulţi medici dau vina pe modul de trai, pe şocul emoţional suferit de majoritatea pacienţilor care suferă de această boală, pe alimentaţie (mai puţini), pe moştenirea genetică....etc. Eu nu sunt medic, aşa că nu voi contrazice nici un medic. Medicina a evoluat foarte mult şi este un lucru foarte bun, doar că în multe cazuri medicina alopată tratează doar efectele bolilor, iar când întrebăm despre cauza apariţiei bolii....aici sunt foarte multe păreri. Adevărul despre cauza apariţiei acestei boli, din punctul meu de vedere,  este aceeaşi ca şi în cazul apariţiei oricărei boli.

sâmbătă, 26 mai 2012

ORGOLIUL - Un obstacol în calea evoluţiei spirituale


ORGOLIUL – poate fi definit pe scurt ca fiind supraestimarea propriei persoane şi în acelaşi timp subestimarea celorlalte persoane din jur. Altfel spus, orgoliosul se „suie” pe un „postament” şi îi priveşte pe cei din jur cu mândrie şi, uneori, chiar cu dispreţ. Orgoliosul va afirma întotdeauna că EL este singurul care deţine adevărul suprem, în orice domeniu, şi cheia rezolvării oricărei probleme, în orice situaţie. Întotdeauna va avea ceva de criticat la cei din jurul lui, lăudându-se în acelaşi timp cu realizările „extraordinare” ale propriei persoane. Din acest motiv, şi datorită faptului că nu-şi pot conştientiza propriile defecte ci numai pe ale celor din jurul lor, orgolioşii nu vor putea lucra niciodată în echipă.
Din punct de vedere al evoluţiei spirituale, ORGOLIUL este o adevărată piedică, sau poate fi un adevărat obstacol pentru că orgoliul este o „boală” a sufletului. De obicei, orgolioşii sunt atei şi consideră că tot ceea ce au reuşit să facă până în acel moment li se datorează doar lor, „inteligenţei” lor native, excluzând în totalitate DIVINUL din viaţa lor şi din reuşitele lor. 

sâmbătă, 21 aprilie 2012

UN SEMNAL DE ALARMĂ!


O mare parte din populaţia planetei este condamnată la dispariţie prin otrăvire lentă. Mai grav este că şi generaţiile imediat următoare ar putea avea aceiaşi soartă dacă nu ne „trezim” şi nu luăm măsuri imediate. Industrializarea excesivă a dus la poluarea aerului, apelor şi solului. Chimicalele „aruncate” în atmosferă ajung în plămânii noştri, în ape, distrugând ecosisteme întregi şi otrăvind toate vieţuitoarele care trăiesc aici, şi cad pe sol de unde sunt preluate de ploi şi infiltrate în subsol. Şi pentru că nu sunt de-ajuns aceste chimicale, noi, oamenii aruncăm pe pământ fel şi fel de ierbicide, pesticide, insecticide, îngrăşăminte artificiale din dorinţa de a obţine recolte mai bogate, în nici un caz mai sănătoase. Toate aceste substanţe le vom găsi apoi în apa fântânilor noastre, vom bea această apă şi ne vom întreba de ce ne-am îmbolnăvit...? Dar, parcă totuşi pentru că nu sunt îndeajuns de toxice produsele pe care le vom recolta de pe terenurile otrăvite, ne-am gândit noi....oamenii, că la prepararea a fel şi fel de alimente din aceste produse ar trebui să mai adăugăm nişte substanţe chimice care să „le ajute” să aibă un termen de valabilitate mai mare, să aibă fel şi fel de culori şi arome artificiale.....că parcă sunt mai „gustoase” nu? Şi ghiciţi cine sunt cei care vor mânca din aceste alimente? NOI! Cei care le-am produs. Astfel cercul s-a închis. Otrava care am aruncat-o în atmosferă, pe pământ, în ape şi în aer...a ajuns la cei care au aruncat-o, adică la NOI. 

sâmbătă, 14 aprilie 2012

SARBATORI FERICITE!

Lumina necreata si sfanta si Iubirea divina sa coboare in inimile tuturor 

si sa ne ajute sa manifestam Hristosul pe care-l purtam in suflete.

Hristos a Inviat! aratandu-ne astfel adevarata conditie de OM,

la care fiecare putem ajunge prin manifestarea IUBIRII.

Sarbatori fericite si binecuvantate!

duminică, 8 aprilie 2012

SCHIMBAREA


Voi începe acest articol cu un vechi proverb românesc, şi anume „ Pică pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă”. Vă veţi da seama citind în continuare, la ce se referă, sau la ce am adaptat acest proverb. Înainte de anul 2000 foarte mulţi oameni aşteptau „sfârşitul lumii” sau „apocalipsa”. „Umblau” fel şi fel de istorioare, fel şi fel de „profeţi” apăruseră, care mai de care mai „convingător”, care ne spuneau cum va fi acel sfârşit al lumii şi ce ar fi trebuit să facem. Mai toţi spuneau că trebuie să ne schimbăm, că va veni Mântuitorul şi ne va judeca după faptele noastre. Mulţi oameni au înţeles mesajul, alţii s-au panicat, iar cei mai mulţi nu au făcut nimic. Iată-ne ajunşi şi în anul 2012 un an plin de semnificaţii apocaliptice. Dacă ar fi să luăm drept adevărate profeţiile mayaşe, în acest an, pe 21 decembrie calendarul mayaş se încheie şi odată cu acesta şi un ciclu evolutiv al planetei. Suntem astfel anunţaţi că începe un nou ciclu evolutiv al planetei, în nici un caz că va fi sfârşitul acestei lumi. Pentru unii, cu siguranţă va fi sfârşitul acestei lumi, dar acest lucru are loc zilnic. Zilnic, milioane de oameni mor pe întreaga planetă, adică trec în planul astral şi tot zilnic alte milioane se nasc, adică vin din planul astral. Şi acum, ca şi înainte de 2000 au apărut foarte multe informaţii cu privire la ce se va întâmpla în acest an. Şi oamenii ce fac? La fel ca şi atunci, mulţi oameni au înţeles mesajul şi ajută la producerea schimbării, alţii se panichează pentru că nu au înţeles ce trebuie să facă, iar cei mai mulţi nu fac nimic pentru că nu cred că trebuie să facă ceva, dar aşteaptă ca lumea să se schimbe. Celor din urmă le este dedicat acest articol şi proverbul cu care am început.

sâmbătă, 31 martie 2012

SACRALIZAREA VIEŢII

Fără să ne dăm seama, noi, oamenii începem sacralizarea vieţii încă de la naştere. Prima activitate de sacralizare a vieţii este BOTEZUL. Toţi cei care sunt închinaţi într-un fel sau altul CREATORULUI îşi încep viaţa  sacră. Mulţi dintre noi, spun în momente de cumpănă sau de nehotărâre, sau atunci când cineva este grav bolnav, „Doamne, facă-se voia ta”, dar, fără să-şi dea seama a sacralizat acea activitate. Un alt moment al vieţii pe care aproape toţi oamenii îl parcurg este CĂSĂTORIA. Atunci când ne unim în faţa Creatorului, în biserică sau în aer liber, de fapt sacralizăm acea activitate. Ultima activitate sacralizată din viaţa pământeană a unui om este slujba de înmormântare. Acestea sunt principalele trei activităţi pe care aproape toţi oamenii le sacralizează neconştientizând acest lucru.
Important este ca pe parcursul vieţii să sacralizăm toate activităţile pe care le facem, sau cât mai multe posibile. Sacralizarea vieţii este de fapt introducerea Divinului în activităţile noastre zilnice. La început, poate ne va veni mai greu, deoarece nu suntem învăţaţi să facem acest lucru, dar odata ce ne-am format deprinderile necesare, totul va deveni foarte uşor. Mulţi se vor întreba de ce este atât de important să ne sacralizăm activităţile? Răspunsul este simplu. Pentru a trăi în ARMONIE cu toată creaţia Divină şi pentru a avea ajutorul Divinităţii în toate activităţile noastre.
Toate activităţile pe care le sacralizăm este important să le facem CONŞTIENTIZÂND ceea ce facem. De exemplu, cum ar trebui să ne începem o zi normală.

miercuri, 21 martie 2012

Un exerciţiu de VOINŢĂ


În fiecare zi auzim în jurul nostru, „nu pot, nu ştiu,  nu pot să fac asta, nu se poate face, nu...nu....nu... De ce oare ne-am obişnuit să folosim negaţia înainte de a studia problema ce o avem de rezolvat? De asemenea, îi tot sfătuim pe prietenii noştri, pe apropiaţii noştri, să se lase de fumat, de alcool, de droguri, de vicii în general. Ce răspuns primim la argumentele noastre privind sănătatea lor şi nu numai...? În majoritatea cazurilor toti neagă ca ar avea de suferit în vre-un fel din cauza viciului respectiv, pentru a-şi ascunde slăbiciunea pe care o au în faţa viciului, unii chiar, neagă că ar avea acel viciu. Noi, nici nu-i putem judeca şi nici nu-i putem obliga să renunţe la acel viciu, pentru că ar însemna să le încălcăm liberul arbitru, putem doar să venim mereu cu argumente foarte bine documentate care să le demonstreze greşeala pe care o fac şi pentru a nu părea agasanţi să-i facem să conştientizeze că tot ceea ce facem este doar din iubire pentru ei. Şi ştiţi ce este mai ciudat?  Că mai mult de jumătate din cei care plătesc asigurarea pentru serviciile medicale, deci ei îşi doresc să fie sănătoşi,  plătesc în acelaşi timp şi pentru a-şi satisface viciile. Este un nonsens.  De fapt, toţi cei care sunt dependenţi de alcool, tutun, droguri plătesc pentru a se sinucide încetul cu încetul. Oare când vor conştientiza acest lucru? iar dacă l-au conştientizat şi nu iau nici o măsură atunci îi putem numi sinucigaşi? Noi, cei din jurul lor trebuie să-i ajutăm să înţeleagă că VIAŢA este cel mai important dar pe care cu toţii l-am primit.
Dacă analizăm problema din punct de vedere energetic, observăm că negând de prima oară un anumit lucru, de exemplu, „nu pot să ma las de fumat”, sau „nu voi putea niciodată să conduc o maşină”, sau „nu pot să fac meseria asta”, sau „eu nu sunt bun la nimic”  subconştientul preia informaţia imediat de la conştient şi o stochează undeva în adâncul lui, astfel că de fiecare dată când vom fi întrebaţi ceva cu privire la problema respectivă, răspunsul ne va veni pe buze fără să-l gândim şi fără să putem argumenta „DE CE?”, atunci, imediat. Motive vom găsi în secundele următoare.

joi, 8 martie 2012

Frecvenţa de vibraţie si importanţa ei în evoluţia personală


Frecvenţa de vibraţie...... multă lume se întreabă ce este, dacă există o asemnea frecvenţă şi ce trebuie să ştim despre ea, dacă ne ajută în vre-un fel, dacă o simţim sau nu...?
Ştim că tot ceea ce există în jurul nostru sunt vibraţii pe diferite frecvenţe. Organismul nostru este alcătuit din vibraţii.. Fiecare organ are frecvenţa lui vibraţională, care într-un final dau frecvenţa vibraţională a întregului organism. Noi suntem, de fapt, entităţi de lumină atunci când suntem destrupaţi. Ca entităţi de lumină destrupate trăim întrun plan cu o altă frecvenţă de vibraţie, mai înaltă, pentru că „locuim” în planurile subtile ale Creaţiei. Atunci când hotărâm să ne încarnăm, acceptăm de bună voie să intrăm într-un plan mai grosier cu o frecvenţă de vibraţie mai joasă. Acest plan este lumea  în care trăim acum. Motivul pentru care am acceptat să venim aici este acela de a evolua ca entitate de lumină. Acesta este un plan temporar pe care noi am acceptat să-l experimentăm şi în care trebuie să evoluăm. Pentru a evolua, noi trebuie să ne ridicăm frecvenţa de vibraţie la un nivel mai mare decât acela pe care l-am avut când am „sosit” la întrupare.