În articolul „Calea desăvârşirii” am dat câteva indicii pentru cei care vor
să urmeze această cale. În acest articol
voi aprofunda ceea ce am început atunci. „Calea desăvârşirii” spirituale este
aceiaşi cu Calea Iubirii şi a Luminii. Sunt multe metode, drumuri, care duc
spre această cale, dar, Calea desăvârşirii spirituale este una singură, aceea a
Iubirii si Luminii. Nici un om care este pe drumul spre desăvârşire nu o să vă
înveţe că ura, mânia, invidia, trufia, mândria, lăcomia, frica şi alte însuşiri
negative merg împreună cu iubirea şi lumina pe această cale....Drumurile spre
această cale sunt multe. Unii oameni aleg să slujească în temple, mânăstiri,
alţii se dedică în mare parte meditaţiei, alţii aleg să trăiască singuri,
retraşi în munţi unde practică meditaţia, postul şi rugăciunea, alţii aleg o
şcoală de spiritualitate care promovează energia iubirii şi a luminii şi se
dedică practicilor învăţăturilor ei, sau caută un maestru, guru spiritual şi
stau lângă el, dar, cei mai mulţi trăiesc printre noi şi aleg calea cea mai
grea, aceea de a face fapte bune, indiferent de ceea ce spun şi fac ceilalţi
din jurul lor. O să spuneţi că este mai grea calea călugărilor tibetani a
asceţilor şi a celorlalţi călugări. Nu este mai grea, pentru că deşi acestea
sunt căi extreme, cu reguli greu de urmat pentru mulţi dintre noi, eu spun că
este mult mai greu să rezişti tuturor tentaţiilor lumii moderne, este mult mai
greu să rezişti asaltului educaţiei materialiste unde însuşirile negative sunt
apreciate şi promovate în detrimentul însuşirilor pozitive.
